O melodie. Marea

1995, vara, înainte de primul an de școală. O sală de „operații” micuță de la ORL… acolo mi s-au scos polipii, după ce-mi descoperise dr. Tribus problema la dentist prima dată. Deși pe lista de așteptare, mai urgență, era trecută soră-mea. Care, surpriză, a avut polipii mult mai mici și a intrat în sală imediat…

Continuă lectura

„Nepoată!”

Exact în urmă cu un an, cam pe vremea aceasta, aflam că a murit bunicul meu. Nu mi-a fost bunic biologic. Dar am un infinit de motive să îl numesc astfel.  Așa cum toată viața lui, el mi s-a adresat „nepoată”. (Îi spuneam „tata Mitu”, chiar dacă pe taică-meu nu l-am strigat vreodată „tată”.) Tot…

Continuă lectura

Donații pentru Crăciunul copiilor din Casa Sf. Iosif

Crăciunul, pentru mine, este, prin definiție, sărbătoarea copiilor, a familiei, a vieții, în genere. Copiii sunt motorul, fundația, suflul și speranța unei țări. În fiecare copil merită să investești. Cu toată încrederea. Cu toată energia. Indiferent despre ce ar fi vorba. Dar cu fiecare ocazie. Am avut, copil fiind, Crăciunuri fericite, împlinite, ca să ajung…

Continuă lectura

Stereotipul de azi: „tineri” îndrăgostiți

Încap în capul nostru adesea atâtea automatisme și clișee, că mă mir cum de tot putem prelua atâtea nimicuri. În loc ca mintea să producă ceva propriu, s-o lăsăm să dea de la ea și s-o obișnuim așa, îi tot băgăm prostii sau, mai rău, o lăsăm să rețină și să reproducă idei prefabricate de la…

Continuă lectura

Povestea lui Pușu

Zi de iunie-spre-iulie cu ploi torențiale pe seară. Fulgere, tunete și mai completați voi cu ceea ce e nevoie pentru o furtună de vară pe cinste. Clau apare pe ușă imediat după ce se oprește dezastrul, cu o față serioasă de aproape că mă sperii. „Te-a prins furtuna! S-a (mai) întâmplat ceva?”. Răspunsul e oricum,…

Continuă lectura

Dragoste n-are plural. Nici definiție.

Mi se pare crunt cum ajung unii oameni, între care ar trebui să fie o frumoasă legătură – poate cea mai strânsă -, să muște unul din celălalt. De parcă viața asta n-ar fi și ea prea puțină ca s-o trăim din plin! N-am căutat definiția dragostei pentru părinți nicicând. Nici prin paturi de spital,…

Continuă lectura

Despre „arta” de a fi cerută de soție

„De ziua ta, anul viitor, mergem la Paris! Că tot voiai tu de mult să vezi Parisul… Am luat deja bilete, le-am găsit la preț bun”. Eram în Szeged când Clau mă anunța asta, prin octombrie 2014. M-a surprins doar decizia și hotărârea, fără să mă întrebe, în prealabil, dacă pot atunci. Dar e ceva firesc…

Continuă lectura