Altfel cu și despre Maitreyi: la teatru, după ani

Mi-am dorit să văd piesa de teatru Maitreyi de mulți ani, de când încă locuiam în Timișoara și era orașul împânzit de anunțuri că se va juca și acolo, cu aceeași distribuție formidabilă, din care nu aveam cum să nu rețin nume sonore ca Maia Morgenstern și Aylin Cadir (cel mai probabil cunoscută drept cântăreață…

Continuă lectura

În papucii medicilor

…n-aș vrea să fiu. Dar dacă ar fi să fiu, aș vrea să-mi folosesc papucii ăștia doar pentru interiorul cabinetului / spitalului / clinicii, cu pacienți prin el, pentru ceea ce înseamnă spațiu și podea, mai ales… Pentru mine, orice intrare din afară în interiorul unui spațiu medical înseamnă o expunere extrem de mare a…

Continuă lectura

„Aici nu locuiește nimeni…”

„Oricum, aici nu locuiește nimeni!”, i-au spus. Dar el tot avea un nod în gât și simțea că piatra din stomac îl trage în jos, în timp ce, în sens opus, vârtejul din cap îl amețea ca și cum ar fi plutit, să-i iasă sufletul din el. Se simțea de parcă ar fi comis o…

Continuă lectura

Donații pentru Crăciunul copiilor din Casa Sf. Iosif

Crăciunul, pentru mine, este, prin definiție, sărbătoarea copiilor, a familiei, a vieții, în genere. Copiii sunt motorul, fundația, suflul și speranța unei țări. În fiecare copil merită să investești. Cu toată încrederea. Cu toată energia. Indiferent despre ce ar fi vorba. Dar cu fiecare ocazie. Am avut, copil fiind, Crăciunuri fericite, împlinite, ca să ajung…

Continuă lectura

Reasons to be Pretty – teatru de la Oradea la București

Sfârșitul săptămânii trecute m-a prins la… teatru. Și m(i)-a prins bine. Relaxant. Reconfortant chiar. Dar, pe alocuri, cu multe întrebări complexe, greu de potolit cu gânduri obișnuite; alteori, cu concluzii-confirmări de care aveam nevoie. După Menajeria de sticlă, vineri la POINT, am fost sâmbătă, 05.11.2016, la Teatrul de pe Lipscani, la o altă piesă modernă,…

Continuă lectura

Menajeria de sticlă – teatru la Point

N-am putut sta departe de teatru. Mai ales când am aflat că la Point urmează să se joace din nou Menajeria de sticlă, de  Tennessee Williams* (1911 – 1983) (tot a lui e piesa după care s-a realizat ecranizarea Un tramvai numit dorință), sub regia Alexandrei Penciuc. De fapt, MdS e spectacolul care mă tenta…

Continuă lectura