Cum ar fi dacă au greșit mayașii sau Nostradamus privind previziunile despre anii 2000 și 2012? Sau poate oamenii le-au interpretat greșit.
La cum e și cum arată și în formă 2020, pare un WW3 – de-ăsta pe care l-au mai tot așteptat oamenii, ca un preview, prin unele filme de la Hollywood. O dualitate perfectă. Pe care i-au mai prevăzut-o și alții dintre cei mai „culți” (20-20), ca să mai facem și un pic haz de necaz.
Și când mă gândesc că, acum mai bine de 20 de ani, când eram mică, eu și soră-mea ne uitam pe calendare și ne imaginam pe noi și lumea în 2020. Că vom avea familii, copii.
Fast-forward după ani, iată-ne: soră-mea mai are vreo două luni până să nască și maternitatea unde se va întâmpla e în carantină de vreo 3 zile.
We pay our dues. Factura atârnă greu. Și e doar începutul. Prea ne era bine, în bula noastră, ca generație. Prea ne plângeam, în binele nostru, că e greu, că o ducem rău. Deși răul (i.e. normalitatea aceea) este acum… perfecțiune.
Nu am cunoscut războaie, nu am îndurat greutăți precum strămoșii, dar poate că bătăliile de acum sunt cu atât mai grele, pentru că ne expun mai mult și, fiind nepregătiți, suntem mult mai vulnerabili.
Ar fi trebuit să apreciem ce am avut până acum mai mult și să nu ne mai plângem. Făcea parte din viața obișnuită, care, deși cu rele, ca și cu bune, era perfectă. Poate că, tocmai de aceea, lumea avea nevoie de o pauză bruscă, pentru un reset.
Acum, ca să ne-o recuperăm, cu atât mai mult în timpuri grele, ar trebui să apreciem viața, așa cum e, sub orice formă. Și doar împreună, chiar dacă separați, ca distanțe, putem să revenim la acel dinainte.
Întotdeauna împreună a fost mai bine. Și va fi și acum! We are ALL in this together. For worse. But mostly for better that I am convinced it is about to come. ❤️ It has to!
Poate că toți ne vom îmbolnăvi, la un moment dat, de acest COVID. Poate că l-am și avut, fără să știm. Există însă și o vorbă românească: „Fă-te frate cu dracul până treci puntea”. Și atât de mult iubesc eu vorbele astea, fiind atât de autentice și cuprinzând toate adevărurile, în atât de puține cuvinte.
Cert e că lumea noastră, a generației noastre și a copiilor noștri, nu va mai fi niciodată la fel. Sper doar să fie un semnal din care să învățăm, un ultim semn de urmărit și de avut în vedere că „băi, fraților, data viitoare va fi mai rău și poate nici nu vom mai fi”.
Voi ce mai spuneți? Sunteți bine?
Stay home, stay aware,
