Cum mi-am vopsit singură dulapul tip mască de chiuvetă din baie

Well, chiar cu foarte puțin timp înainte de perioada de izolare, am finalizat de renovat baia. Și mai rămăsese să reciclez (i.e. să-i dau o nouă față) dulapul tip mască de sub chiuvetă.

La origine, el e un clasic IKEA din colecția de mobilier Hemnes, combinație între pal și lemn de pin. Din păcate, de la umezeală, fronturile albe de pal începuseră să se scorojească (la fel și pe cadru și picioare – realizate tot din pal).

Mi-a părut rău să-l arunc. Dar nici nu puteam să îl las așa. Prin urmare, m-am hotărât să îl vopsesc weekendul trecut, să-i dau o nouă față. În plus, ca nou, e destul de scump pentru un astfel de dulăpior, la IKEA. Plus că are partea de lemn de pin…

Și dacă pot recondiționa și prelungi viața oricărui mobilier, oricât de puțin lemn ar avea, o fac. Și de-ar avea mai multe vieți… Cu atât mai bine!

Ce vopsea pe bază de cretă am ales și de ce

M-am documentat puțin despre ce tip de vopsea aș putea folosi și cum aș putea realiza și ceva original. Am ajuns la concluzia că cea mai potrivită e vopseaua pe bază de cretă – în engleză, chalk paint. Mai ales că am tot urmărit proiecte interesante în emisiuni de design interior pe Netflix, în care era din ce în ce mai utilizată o astfel de vopsea.

În plus, îmi place foarte mult aspectul pe care îl lasă vopseaua cretoasă. E ceva vintage, shabby chic, mult-mult pe stilul meu, desprins parcă dintr-o căsuță englezească, dintr-un decor de cottage, mai exact. Și mi-am dorit foarte mult să am ocazia să lucrez cu ea, să o testez.

M-am oprit la Americana Decor Chalk Paint care am înțeles că e bună pe multiple suprafețe, printre care și cele din pal. E exact ce mi-aș dori, ca să pot să o folosesc în mai multe proiecte.

Mi-am luat alb și o nuanță de albastru intens. Inițial, îmi doream bleumarin pentru mobilierul din baie, dar, pentru că nu prea găsești la noi mobilă în această nuanță (decât pe comandă), am ajuns la un albastru mai light, care să se asorteze cu toată cromatica băii, să nu fie un contrast mult prea puternic cu restul elementelor, predominant albe.

Pentru a sigila culoarea cretoasă, fiind vorba de un proiect pentru baie, mai ales, am ales și ceară, și vernis / lac de bricolaj, dar unul mat, care să nu lucească, ci să păstreze textura cât mai simplă și mată, calcaroasă chiar, a vopselei.

Am vrut să mă joc și la nivel grafic, așa că am luat și un șablon pentru a crea un model alb tip imprimeu cu arabescuri și floricele peste vopseaua albastră, ca un contrast de azulejos portugheze.

Cum am vopsit dulăpiorul de baie din pal cu lemn de pin Hemnes?

Înainte de orice, mi-am stabilit niște pași de lucru de care să mă țin cu strictețe. Au arătat așa:

1. Curățarea dulăpiorului, șlefuirea lui în zonele scorojite, cât să netezesc suficient posibil suprafețele.
2. Ștergerea lui cu o cârpă de spirt, pentru degresare (well, trebuia un alcool – izopropilic, ideal – dar nu am avut în condițiile actuale).
3. Luat sertarele, că sunt detașabile, și vopsit pe rând cu nuanța de albastru, în două straturi. M-am ocupat alternativ de ele, ca să dau timp primului strat să se usuce, apoi să trec la următorul. Peste, la fel, alternativ, am vopsit motivele de șablon, cu vopseaua albă.
   Am vopsit în cele două culori, ca straturi, și mânerele sertarelor tip butoni – erau negre, banale, specifice mobilierului din colecția Hemnes de la IKEA. Astfel, am probat că vopseaua pe bază de cretă aleasă se potrivește cu adevărat și pe alte suprafețe, nu doar din lemn sau derivate. A mers și lacul peste.
4. La final, am dat cu lac mat sertarele. Nu am vrut să sigilez cu ceară totuși, fiind vorba de un dulap de baie, care e mai predispus la umiditate acolo decât orice altă piesă de mobilier din casă.
5. A doua zi dimineața, cu o febră musculară nasoală de la întinsul pentru vopsit sertare (nu prea reușesc să pricep cum am reușit), am urmat aceiași pași de mai sus pentru a vopsi cadrul dulapului, cu picioare cu tot, în alb.

Astfel, sertarele au avut timp să se usuce pe timp de noapte complet și să se sigileze bine cu stratul de lac aplicat. Iar cadrul dulăpiorului s-a uscat până seara.

Acum, vom vedea cât de rezistente în timp sunt aceste vopseluri, precum și lacul. Eventual, revin după ceva timp cu un update.

Concluzii

Am lucrat pentru întreg proiectul cam 1 zi jumătate de weekend (cred că vreo 16 ore maxim, calculate cap-coadă). Nu a fost ușor, mai ales că la partea de lăcuire am fost nevoită să dau cu o pensulă foarte mică de pictură, pentru că nu mi-am mai găsit pensula de vopsit obișnuită. Pentru vopsit, am folosit role mici buretate.

Dar a meritat! Până la urmă, m-a relaxat toată treaba asta, după o săptămână grea și aglomerată de lucru, chiar dacă am lucrat de acasă. M-a ajutat să mă detașez, să îmi pun ordine în gânduri – multe, poate prea multe, în ultima vreme de #stayhome.

A fost un proiect adorabil. Destul de obositor fizic, în sensul că m-am ales cu o febră musculară de trei zile după, dar cu o satisfacție imensă la final. Cu siguranță nu mă voi opri doar la acesta. 😉 Abia am început. 😀

Este minunat sentimentul pe care îl trăiești când vezi ce a ieșit din mâinile tale și, mai ales, când reușești să salvezi o piesă de mobilier frumoasă. Că ți-a ieșit, at the end of the day și că rezultatul încântă pe toată lumea. Chiar și pe pisici.

Voi ați mai vopsit cu vopsea cretoasă? Ce ați folosit? Scrieți-mi în secțiunea de comentarii din josul paginii. Părerea ta poate ajuta mult. 😉 La mine, feedbackul primit pe rezultat a fost peste așteptări. 🙂

Cu drag,