Corcodușii
Pe dealul de lângă casă, se scuturau corcodușii. Bunicul meu aducea gălețile goale, cuprindea trunchiul câte unui pom cu mâna și cădeau, ca într-o furtună cu grindină, frunze, fructe, urechelnițe… Auzisem eu că acestea din urmă îți intră în urechi, îți sparg timpanul și, puf!, gata, nu vei mai auzi niciodată. Văru-meu mă speria groaznic…