Într-un nu știu care sat…
Un pustiu de sat în care se împuținau tot mai mult până și plantele, dar unde erau mai aproape stelele, că le puteai zări cel mai bine Carele. În care străjuie, pe deal, o casă modestă, ridicată însă cu bogăție sufletească, aproape din piatră seacă, acum aproape un secol, când sătenii se ajutau între ei….